Oameni si institutii, 15 iunie 2011, sediul GDS

“Cum faci cunoscuta o cultura mica, de care nu are nimeni nevoie si care vine dintr-o tara cu o imagine trista?”

Asa si-a inceput aseara la GDS, Horia Roman Patapievici prezentarea activitatii ICR-ului din ultimii ani si a echipei care a conceput si a dus la indeplinire miile de proiecte realizate incepand din 2005.

Formularea aceasta, prea putin flatanta pentru unele urechi simandicoase si hotarate sa aleaga din ce aud doar ce vor, cere mult curaj intr-o tara ca Romania, tulburata de un val fara precedent de certitudini estetice si culturale, mai degraba politizate decat apolitice, mai degraba limitate decat vizionare si care nu se vor a fi schimbate cu niciun pret. Sunt multi cei care se simt confortabil intr-o cultura oficiala si care tin la a fi reprezentati in continare de scheme conturate de Traian (sic) si Decebal, Miorita, Eminescu, Calusarii, Creanga, Caragiale si hai, Brancusi. Sunt clisee mostenite din vremuri neguroase, si da, unii se simt bine intre ele ...

„Te poti sincroniza cu trecutul? Nu.” – a fost raspunsul echipei ICR si primele strategii au pornit de aici. „Nu te poti sincroniza cu trecutul, intri in competitie doar in prezent.” O strategie eficienta trebuie sa tina cont de toate astea si in plus sa aleaga sa vorbeasca omenilor de azi., consumatorilor de cultura contemporani.

„whatever goes ...”

aceasta formulare doar aparent ambigua si generoasa cuprinde, intr-un fel atent selectionat, toate genurile promovate in ultimii ani prin aceasta institutie nationala cu multe antene in strainatate. Atunci cand filmul romanesc a captat atentia occidentului, anumite proiecte au promovat filmul romanesc; ochii strainilor s-au intors inspre moda romaneasca, creatorii de moda au fost sprijiniti sa iasa in afara cu creatiile lor; arta plastica a avut un moment bun – a primit spijinul sensibil si atent al ICR-ului. Cum? Prin miile de evenimente organizate de „antenele” ICR-ului incepand din 2005 incoace. Numai in ultimele 6 luni au avut loc 201 evenimente in 17 tari care au adunat 150 000 de „spectatori” de toate genurile. Pentru ca si-a propus ca lucrurile sa se intample „cat mai putin la sediu, cat mai mult afara” doar 27 % din evenimente s-au desfasurat in sediile ICR din intreaga lume. Tot in cadrul strategiei de promovare a culturii autohtone s-a hotarat ca cea mai buna metoda este participarea in asociatie sau in cooperare la organizarea evenimentelor culturale. Astfel, doar 19% au fost evenimente exclusiv organizate de ICR, restul fiind organizate in parteneriar cu institute culturale prestigioase din lume: Institutul Goethe, British Council, etc.

Decontaminare ideologica

Azi, cand totul se re-politizeaza cu o inversunare vecina cu ura si disperarea, demersul ICR de decontaminare ideiologica mi se pare cu atat mai pretios. Rezultatul, obtinut dupa 6 ani de eforturi constante: ICR-ul este perceput ca o institutie culturala – exact ce trebuie sa fie – si nu ca o unealta de promovare a unei idiologii sau a alteia

Des-oficializarea culturii

Avem o „cultura oficiala”? Aveam. E cea pe acre am pomenit-o la inceputul acesti relatari. Practic, era o vreme cand niciun eveniment romanesc organizat in afara tarii nu se putea imagina fara niste dansuri populare sau un mozaic Eminescu-Enescu-Caragiale. Si bineinteles, fotografii cu minunatele noastre plaiuri. Si totusi cultura noastra inseamna mult mai mult decat atat. Avem o cultura moderna, variata, in ton cu ritmul si trendul occidental. Era pacat sa nu ne prezentam asa, ochilor straini, exact asta a inteles ICR-ul si a facut tot posibilul pentru a ne prezenta asa cum suntem.

Programul TPS

O realitate ingrijoratoare cu care s-a confruntat noua echipa ICR in 2005 – cand si-au inceput mandatul – a fost disparitia lenta dar sigura (si ireversibila daca nu era contracarata la timp) a traducatorilor din limba romana.

„These translations aren’t readable.”

In ultimii ani 103 persoane au intrat in acest program - TPS (de formare a traducatorilor) – si, foarte important, 259 de carti au fost traduse, dintre care 43 in engleza, 29 in franceza, 27 in bulgara, 17 in italiana, 12 in maghiara, 7 in suedeza, 3 in olandeza, 2 in slovena, 1 in turca, 1 in sarba, s.a.m.d.

Concluzii

Foarte putine din aceste succese ale ICR-ului au fost reflectate in mass-media romaneasca. Suntem mai degraba obisnuiti cu campanii negative, anti-persoane/persoana, cu politizarea opiniilor despre, cu relatari trunchiate si scoase din context. ICR-ul are o imagine excelenta in strainatate (reflectata si in participarea si mandatul prezidential detinut in EUNIC) si un cel putin acoperita de mister in tara, dar cum misterul poate ascunde atat realitati negative cat si pozitive, el e intretinut cu buna-stiinta de unii, tocmai pentru a se putea spune orice si oricand despre activitatea ICR.

Organizator: AZIR Romania

Gazda: GDS

Tema: Oameni si institutii

Participanti: Teodora Stanciu, Doina Jela, Oana Stefanescu, Marina Baconsky, Laura Ilica (AZIR), Horia Roman Patapievici, Tania Radu, Magda Carneci (ICR), Andrei Oisteanu, Radu Filipescu (GDS), Sanziana Dragos (MAE) si Gabriela Adamesteanu, Dan Perjovschi

Ecouri in presa scrisa

Articol publicat in Revista 22 de Razvan Braileanu in urma dezbaterii organizate de AZIR pe 3 mai.

Provocări pentru serviciile publice de media

Razvan Braileanu

Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România (AZIR) şi Grupul pentru Dialog Social (GDS) au organizat marţi, 3 mai, dezbaterea cu tema România – temă de cugetare. Oameni şi instituţii.

Dezbaterea de la GDS a fost organizată cu prilejul Zilei Mondiale a Libertăţii Presei şi face parte dintr-o serie de manifestări care îşi propune o analiză a principalelor instituţii publice şi a felului în care ele sunt văzute atât din exterior, de către cetăţeni, cât şi din interior, de către angajaţii lor. Evenimentul s-a dorit a fi un bilanţ al activităţii Televiziunii şi Radioului public la aproape un an de la schimbarea conducerilor celor două instituţii, a spus Teodora Stanciu, preşedintele AZIR. Moderatorul dezbaterii, Mircea Martin (GDS), a remarcat că, dacă la începutul anilor 90 am asistat la instituţionalizarea personalităţii, în sensul că foarte mulţi dintre noii conducători de instituţii publice au acoperit cu personalitatea lor activitatea acelor instituţii, în ultimii ani suntem martorii instituţionalizării partinităţii, prin care se manifestă intruziunea partidelor aflate la putere în serviciile publice.

Prezenţi la dezbatere, cei doi şefi ai Televiziunii şi Radioului public au trecut în revistă principalele probleme cu care se confruntă instituţiile pe care le conduc. Preşedintele-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Demeter András István, a anunţat că, în mandatul său, îşi propune nu doar creşterea audienţei, ci şi identificarea marilor probleme şi o soluţionare programatică a acestora, pentru ca instituţia să păstreze o legătură strânsă cu publicul. Din partea TVR, preşedintele-director general Alexandru Lăzescu a pus accentul pe modul în care societatea şi clasa politică se raportează la serviciile publice de media, remarcând că, în ultimul deceniu, niciun Consiliu de Administraţie al TVR nu şi-a dus până la capăt mandatul, din cauza factorului politic. Alexandru Lăzescu a enunţat cele trei mai provocări ale Televiziunii publice: credibilitatea scăzută a jurnalismului românesc; definirea şi găsirea locului serviciilor publice de radio şi TV în ansamblul media (de ce e nevoie de ele, ce fac ele în plus faţă de cele private); mutaţiile produse de noile tehnologii şi de felul în care comunicăm.

Din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului, Szász Attila a spus că presa din România este la fel de liberă pe cât de responsabilă este şi a militat pentru autoreglementare în cadrul instituţiilor media. Poetul şi jurnalistul Dinu Flămând a atras atenţia asupra „calului troian al audienţelor“, un criteriu creat iniţial ca instrument comercial, ajuns acum criteriu calitativ, în timp ce Călin Anastasiu (GDS) a replicat, spunând că audienţa este valabilă şi pentru serviciile publice de media, din perspectiva responsabilităţii pentru cheltuirea banului public. Fost preşedinte al Radioului, Andrei Dimitriu a fost de părere că e o eroare ca ratingul să direcţioneze strategia serviciilor publice de media, care ar trebui să aibă o identitate clară şi să promoveze valori autentice.

La final, Mircea Martin a făcut câteva sugestii pentru TVR, printre care reducerea reclamelor. În replică, Alexandru Lăzescu a spus că finanţarea TVR este deficitară, din cauză că taxa radio-TV nu a fost modificată de 10 ani şi că, dacă nu va creşte în următorul an, Televiziunea publică va fi în colaps: „Ca să tindem spre calitatea BBC, nu e suficient să primim mai mulţi bani, dar e una dintre condiţii“.

De Ziua Mondiala a Libertatii Presei ...

......... ne-am intalnit la GDS, noi, cea mai mare parte a membrilor AZIR si invitatii nostri, rugati sa se gandeasca si apoi sa ne vorbeasca despre:

"Romania - tema de cugetare. Oameni si institutii"

Asa ca, ieri, 3 mai, in incinta eleganta dar destinsa a GDS de pe Calea Victoriei s-au adunat o mana de oameni foarte importanti astazi in Romania. Vi-i amintesc pe cei cu numele cele mai rezonante: Alexandru Lazescu - Presedinte-Director General al Societatii Romane de Televiziune, Andras Istavan Demeter - Presedinte-Director General al Radiodifuziunii Romane, Andrei Dimitriu - Director al Filarmonicii Nationale George Enescu, Dinu Flamand - poet, traducator, jurnalist, Dorana Cosoveanu - critic de arta, jurnalisti, membrii CNA. Discutia a fost lansata de Teodora Stanciu (AZIR) si moderata de profesorul universitar Mircea Martin.

"Cine mai cugeta azi in Romania" ...

la

"Institutionalizarea personalitatii" si "Resurectia partinitatii: Partidul e (si azi, nota mea) in toate."

... au fost jaloanele pe care ni le-a trasat domnul Mircea Martin la inceputul discutiei. Sincer, mie, formula: "Partidul e in toate", mi-a cam dat fiori, caci, fiind copila pe vremea comunismului am sperat (o data, de mult) sa prind vremuri mai bune decat inaintasii mei. Iata insa, ca aceste 3 cuvinte, au cazut ca o sentinta, cel putin intre gandurile mele.

Domnul Lazescu a raspuns direct acestei intrebari. Am sa citez aproximativ din notitele facute (si pentru ca am gasit opinia dansului suficient de justa):

"Alegerile nu rezolva nimic, degeaba ne facem iluzii in legatura cu asta. Nu exista miracole. Nici "X", nici "Y", nici "Z" nu pot schimba tara de pe o zi pe alta. Acum 100 de ani Imperiul Britanic era departe de a fi o democratie si totusi functiona excelent pentru ca avea institutii performante. Belgia n-are guvern de 1 an de zile si functioneaza tot pentru ca institutiile acestui stat sunt bine formate ...". O privire practica in ograda fiecarei tari confirma acest lucru. Iar politizarea excesiva si inutila din ograda proprie a dat niste rezultate pe care le resimtim cu totii.

Intre atatia jurnalisti, discutia nu avea cum sa alunece si inspre factorii care au influentat schimbarile din mass media din ultimii 20 de ani: concurenta, inexistenta inainte de '89, criteriile comerciale, ratingul, aparitia retelelor de socializare, a blogurilor, fragmentarea programelor, si intr-un final, siguranta ca in cativa ani televiziunea se va transforma complet si radical intr-una hibrida si interactiva.

Directorul Radiodifuziunii Romane ne-a prezentat pe scurt institutia pe care o conduce cat si noua lumina care se aseaza pe multe din "bratele ei": Orchestra Radio, sala Radio si asa mai departe. S-au facut cateva comparatii cu posturi de radio din alte tari (Franta si Anglia in special), s-au invocat mult temutele ratinguri, in discutie intervenind Andrei Dimitriu (fost director al SRR) si Dinu Flamand - jurnalist RFI pentru multi ani de zile.

Confuzii, ratinguri, morale ...

Pe parcursul celor 2 ore si jumatate petrecute impreuna vorbitorii au adus in discutie cateva confuzii care se fac azi frecvent, atat in televiziunea si radioul public cat si in zona privata. Dinu Flamand a vorbit despre confuzia intre informatie si comunicarea informatiei, iar CNA-ul ne-a oferit analize proprii care releva faptul ca mai confundam printre altele interesul publicului cu interesul public si cu curiozitatea. Good point - as zice, cu oarecare temere ca voi fi taxata de iubitorii limbii romane ... Tot de la CNA am aflat ca, marea parte a massmedia n-a fost deloc interesata de concluziile unui raport care arata ca jurnalistii angajati ai companiilor private au ajuns sa se simta mai putin liberi decat cei angajati la stat. O concluzie trista, zic eu, gandindu-ma si la lipsa de interes pentru o asa constatare surprinzatoare si la faptul in sine.

Ratingurile, cateva cifre statistice oferite de un membru CNA, gustul publicului, morala, viitorul acestor institutii au monopolizat sfarsitul acestei dezbateri.

*

O sa fac o incheiere foarte personala acestei relatari de pe campul de bataie al parerilor si ideilor. Mi-au placut toate interventiile. Mi-am notat multe lucruri, pe altele le-am asezat frumos in sertarase in mintea proprie. Orele au trecut (prea) repede. Pe cand simteam ca discutia s-a pornit cu adevarat - mai ales o data cu interventiile domnului Andrei Dimitriu si a doamnei Cosoveanu - dezbaterea de fapt s-a incheiat. Am ramas cu dorinta de-a discuta "pe bune", cum ne-a sugerat in cuvinte mai frumoase domnul Dimitriu, despre situatia din aceste institutii publice in context concret romanesc. As fi vrut sa discutam de fapt despre oamenii care formeaza aceste institutii, asa cum a sugerat doamna Cosoveanu, despre calitatea lor, despre educatia lor. Despre felul in care personalul se recruteaza si apoi se promoveaza - adaug eu. Tare ma tem, si am aici cateva experiente si exemple edificatoare, stranse de prin peregrinajul meu prin lume, ca in spatele unui "bau-bau" modern cum este ratingul, sau cum sunt vanzarile de publicitate, se ascund cateodata neputinte personale, o educatie precara, o morala unduioasa, un spirit adormit, o curiozitate inexistenta, un "nepot" sau o "nepoata" (exact in sensul acela, nu taman pozitiv) o persoana care crede ca deontologia, morala si profesionalismul sunt fetele uitate ale unui sistem invechit. As fi vrut sa aud daca aceste institutii au o misiune clar conturata, o viziune formulata in cateva propozitii edificatoare. Un program care sa fie in continuarea acestora. As fi vrut sa aud daca acesti oameni cred ca schimbarea se poate face incepand cu noi, dintre noi.

Dar mai sunt multe intalniri de acum inainte. Pe data viitoare!

L.I.
v-a transmis din
campul de dezbateri al AZIR

Primim de la Pro Patrimonio Franta

Association Pro Patrimonio France : restauration, défense et mise en valeur du Patrimoine roumain

MERCI D'AVANCE DE VOTRE MOBILISATION !

Cher membres,

Chers sympathisants,

Certains d'entre vous ne sont pas sans savoir que des démolitions illégales sont en cours à Bucarest, ce n'est pas nouveau, mais jusqu'à présent était le fait d'actions séparées, uniquement mues par l'appétit spéculatif des uns et des autres, en collusions avec de nombreux services de l'Etat et de la Ville.

Cette fois, c'est la Mairie de Bucarest le chef d'orchestre : un projet d'autoroute urbain au centre ville est la cause de destructions de Monument Historiques que l'on déclasse en vitesse pour pouvoir les détruire, d'expropriations sauvages en plein hiver. Ceci a commencé avant Noël dans un contexte plein "d'irrégularités" inconcevables.

La Plateforme pour Bucarest (dont Pro Patrimonio fait partie), groupement d'associations menées principalement par l'Association Salvati Bucurestiul, l'association Pro_Do_Mo et de nombreux volontaires se mobilise contre ce projet . Ces actions sont relayés par la presse, des sites de protestations, des pétitions.

Il a été envoyé fin janvier une dossier très précis récapitulant les faits (pièce jointe en français/roumain et anglais) aux destinataires suivants :

Mme Viviane Reding, Vice présidente de la Commission Européenne, Commissaire Européenne chargée de la justice, des droits fondamentaux et de la citoyenneté

Mme Androulla Vassiliou, Commissaire Européenne chargée de l’éducation, de la culture, du multilinguisme et de la jeunesse

Mr Andris Piebalgs, Commissaire Européen chargé du développement

Les ministres de la justice des pays membres de l’Union Européenne

Les ministres de la culture des pays membres de l’Union Européenne

Les ministres du développement des pays membres de l’Union Européenne

Les ambassadeurs accrédités à Bucarest.

Pro Patrimonio France a envoyé à l'Ambassadeur de Roumanie en France une lettre de protestations en joignant le dossier récapitulatif en pièce jointe , avec une copie à son Ministre de Tutelle, Monsieur Théodor Bakonski, Ministre des Affaires étrangères de Roumanie et ex ambassadeur de Roumanie en France.

Nous pensons qu'il est important que ces nouvelles sortent des frontières de la Roumanie : nous vous demandons de vous mobiliser, et faire connaitre ces fait scandaleux le plus possible autour de vous, de protester à la manière que vous préférez, mais de protester. Utiliser les réseaux sociaux sur internet, vos relations, tout ce que vous pouvez. il n'est pas possible qu'en Roumanie, un pays faisant partie de l'Europe, on puisse continuer à se conduire comme si 20 années n'avaient pas passées depuis la révolution.

Un état de droit doit exister en Roumanie.

MERCI D'AVANCE DE VOTRE MOBILISATION

Et n'oubliez que devenir membre de notre association est important pour nous aider dans nos actions (ci-joint un bulletin d'adhésion pour 2011)

Liens utiles et adresses mails que vous pouvez utiliser pour vous documenter et vous mobiliser.

www.salvatibucurestiul.ro Asociatia Salvati Bucurestiul

www.pro-do-mo.ro/ : Asociatia pentru Protectia si Documentarea Monumentelor si Patrimoniului din Romania.

http://apps.facebook.com/causes/sharings?context_id=576169&context_type=Cause : sur ce site vous trouverez beaucoup de renseignement sur la défense de la
Halle Matake, menacée de destruction, vous pouvez adhérer en ligne à la cause.

http://www.revista22.ro/este-aberant-ca-patrimoniul-s259-fie-devastat-de-institu355iile-care-t-9811.html

http://sarahinromania.canalblog.com/archives/2011/02/19/20427910.html

http://sarahinromania.canalblog.com/archives/2011/02/09/20348050.html

AZIR isi reia activitatea

După o întrerupere de câteva luni necesare reorganizării, AZIR îşi reia activitatea într-o formulă de conducere uşor schimbată. Teodora Stanciu rămâne preşedintă, Oana Enăchescu preia de la Doina Jela funcţia de secretar, iar aceasta se va ocupa în calitate de "purtător de cuvânt" de reflectarea pe acest blog a activităţilor, proiectelor, iniţiativelor organizaţiei.Ca şi până acum, Florin Eşanu, membru fondator, va face parte din consiliul de conducere ca şi Mihai Creangă.
Marea provocare de anul acesta rămâne pe lângă cooptarea de noi membri, de preferinţă activi şi cu idei, congresul AEJ, pe care AZIR s-a angajat să-l organizeze în toamna aceasta la Bucureşti. În vederea lui, cele mai multe acţiuni AZIR de anul acesta vor viza două direcţii, contactul cu organizaţia similară din Republica Moldova şi schimburile iniţiate în urmă cu doi ani ce se vor desfăşura anul acesta sub genericul "Drumul cărţii", şi amelioarea raporturilor dintre instituţii şi presă, prin seria de dezbateri începute în anii precedenţi împreună cu GDS .
Prima dintre aceste dezbateri va avea loc luni, 28 februarie, ora 18, la sediul GDS şi va fi moderată de Andrei Pleşu. Tema dezbaterii: radioul public.
Mai multe detalii în postarea de luni.

Dezbaterea (foto)

In dezbatere: Ziua Libertatii Presei

În ultimii câţiva ani, Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România (AZIR) filiala românească a Asociaţiei Jurnalistilor Europeni, cu sediul la Bruxelles, a sărbătorit 3 mai, Ziua Libertăţii Presei, împreună cu colegii din Republica Moldova. De data aceasta, la Bucureşti şi nu la Chişinău, ca în ultimii doi ani. Evenimentul a constat într-o dezbatere organizată împreună cu GDS, la sediul acestuia din Calea Victoriei 120, în seara de 28 aprilie, cu titlul Drepturile omului în Republica Moldova, dezbatere impusă, evident, de recentele abuzuri grave ale puterii comuniste de la Chişinău, sesizate şi de forurile internaţionale şi care continuă de altfel şi în prezent.

Invitată din Republica Moldova fusese iniţial Aneta Grosu, redactor şef al Ziarului de gardă de la Chişinău, una dintre cele 3-4 publicaţii care luptă, cu riscul libertăţii şi al vieţii, pentru a face cunoscute aceste abuzuri, atât cetăţenilor din ţară, anesteziaţi de televiziunea aservită cu ajutorul desenelor animate difuzate în timpul masacrelor, cât şi străinilor, vorbitori de limbă română. Aneta Grosu neputând să vină, a delegat-o pe colega ei, Stela Popa, care a făcut o amplă şi precisă informare participanţilor la dezbatere. Au fost prezenţi Radu Filipescu şi Armand Goşu, din partea GDS, Hildegard Bunceakova, consilier la Ambasada Slovaciei la Bucureşti, iar din partea AZIR, Teodora Stanciu, Oana Enăchescu şi Doina Jela. În ce priveşte publicul care a răspuns invitaţiei, el a fost în mare parte alcătuit din basarabeni aflaţi la studii în România, sau deja stabiliţi aici, ca Liliana Corobca, Dan Nicu, Nicolae Ţîbrigan,Tudor Cojocaru, (lider al organizaţiei studenţilor basarabeni din Universitatea Bucureşti) , Ludmila Baraghin, Valeriu Leapciu, Victoria Vioară ,George Simion - masterand “Istoria comunismului în România” ; ziarişti ai departamentelor românilor de pretutindeni din diferite instituţii de presă :Grozdana Miuţi de la Radio România Internaţional, Viorel Costa - revista Global Events Business, Eugen Popescu - Agenţia de Presă Romanian Global News, Octavian Manea (Revista 22) , Alexandra Buzaş (Mediafax), Sova Liviu (Agerpress), Ana Barbu (NewsIn), reprezentanţi ai câtorva ong-uri axate pe probleme de drepturi ale omului, ca şi persoane care se simt solidare cu drama prezentă a Basarabiei, ca dna Lăcrămioara Stoenescu, autoare a unei cărţi intitulate Copiii duşmani ai poporului.

Dramatismul mărturiilor aduse de tinerii întorşi recent din satele Moldovei înspăimântate sau dezinformate, dezbinate de agresivitatea, ameninţarea şi teroarea instaurată de regimul lui Voronin, este greu de rezumat: cele peste 800 de dispariţii despre care se vorbeşte neoficial; cei trei morţi, bătăile, violurile, denunţurile în şcoli, raziile în sate, mesajele adresate forurilor internaţionale de primarul Chirtoacă, dificultatea de a-i determina pe oameni să vorbească, să depună mărturie, ca să-şi poată astfel proteja copiii arestaţi, dezolarea unui Chişinău pustiu, au fost tot atâtea subiecte reluate într-o emoţionantă discuţie care s-a prelungit până la 10,30 noaptea. Întrebări referitoare la implicarea insuficientă a României la nivel oficial, tergiversarea acordării cetăţeniei; la agresivitatea propagandei ruseşti comparativ cu timiditatea presei scrise şi a televiziunii româneşti la Chişinău, indiferenţa mediilor de afaceri şi dezinteresul românilor de a investi în Republica Moldova, au fost de asemenea ridicate mai ales de jurnaliştii prezenţi.

O parte din inregistrarile de la dezbaterea noastră va fi difuzata pe postul - RADIO ROMANIA INTERNATIONAL MIERCURI, 06.05.2009, ora: 20.05 - 21.00, in cadrul emisiunii: ROMÂNII DE LÂNGĂ NOI: Republica Moldova - ravagiile cripto-comunismului , (moderatori: Valentin Ţigãu şi Grozdana Blagojevic)

Programul este destinat românilor din strainatate dar se poate asculta şi în ţară pe internet la adresa: www.rri.ro (în partea dreapta a paginii se afişează numerele 1 2 3, pentru a asculta se apasă pe 2 ).
De asemenea, puteti urmari inregistrarea emisiunii Articolul 7, la TVRi, invitata Steliana Popa.

Apelul primarului orasului Chisinau poate fi citit accesind acest link.

Primim de la MTR

Comunicat de presă: istoria se repetă !

În urmă cu cîteva zile s-a încheiat controlul efectuat de o comisie a Ministerului Culturii şi Cultelor la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. In raportul final înaintat oficial cu această ocazie conducerii muzeului este formulat explicit „idealul” desfiinţării Muzeului Ţăranului Român:

„În condiţiile date, ideal ar fi ca, odată cu definitivarea lucrărilor de consolidare a clădirii, muzeul să fie pregătit cu o expoziţie permanentă nouă ca tematică, prin care să fie puse în valoare şi alte obiecte din patrimoniul extrem de valoros, de aproape 90000 de bunuri culturale mobile, al muzeului şi, bineînţeles, cu alt mobilier pentru expunere” (mobilier conceput de Horia Bernea special pentru această expunere şi în conformitate cu stilul acesteia – n.n.).

Urmează o serie întreagă de alte recomandări ferme de desfiinţare, de la Clubul Ţăranului Român la Tîrgul Ţăranului Român, care „prezintă riscul ca toate manifestările culturale iniţiate în curtea muzeului să vireze spre derizoriu”.

Considerăm acest act oficial al Ministerului Culturii şi Cultelor nu numai un afront la adresa unei instituţii culturale care a obţinut cea mai mare recunoaştere internaţională în domeniul său de activitate, dar şi o ameninţare directă a însăşi existenţei muzeului în forma sa actuală, care este aceea care l-a făcut faimos în ţară şi străinătate şi singura pe care o acceptăm ca legitimă. Această situaţie este cu atît mai gravă cu cît ea repetă încercarea de acum patru ani de dezmembrare a discursului muzeal al întemeietorului muzeului, pictorul Horia Bernea. În plus, faptul ce această „condamnare” are loc cu doar cîteva zile înainte de alegeri, poate naşte suspiciunea că se încearcă o manevră care se treacă neobservată într-un moment în care societatea română are alte priorităţi.


AZIR a trimis comunicatul intregii sale retele de presa, care a reactionat, cum era si firesc, cu promptitudine la enormitatea abuzului. Mai multe site-uri si bloguri au amplificat vocea directorului MTR, etnologul Vintila Mihailescu, speram ca nu fara efect.
Le multumim pentru reactie, in numele acestuia.

Zilele Monica Lovinescu la Suceava

Poeta Angela Furtuna ne anunta ca incepand de anul acesta organizeaza la Suceava un simpozion anual dedicat Monicai Lovinescu si operei acesteia, pe care Angela Furtuna o califica pe drept cuvant drept "coplesitoare".
Organizatoarea simpozionului este o cercetatoare avizata a activitatii si operei Monicai Lovinescu, intrucat pregateste o lucrare de doctorat consacrata acesteia.
Simpozionul va avea loc intre 17 si 19 noiembrie, terminandu-se deci in ziua cand Monica Lovinescu ar fi implinit 85 de ani, printr-un pelerinaj la Falticeni unde, in cavoul familiei, odihnesc acum, alaturi de mormantul simbolic al mamei si urna lui E. Lovinescu,si cei doi mari disparuti ai literelor romanesti, Monica Lovinescu si Virgil Ierunca.