Ecouri in presa scrisa

Articol publicat in Revista 22 de Razvan Braileanu in urma dezbaterii organizate de AZIR pe 3 mai.

Provocări pentru serviciile publice de media

Razvan Braileanu

Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România (AZIR) şi Grupul pentru Dialog Social (GDS) au organizat marţi, 3 mai, dezbaterea cu tema România – temă de cugetare. Oameni şi instituţii.

Dezbaterea de la GDS a fost organizată cu prilejul Zilei Mondiale a Libertăţii Presei şi face parte dintr-o serie de manifestări care îşi propune o analiză a principalelor instituţii publice şi a felului în care ele sunt văzute atât din exterior, de către cetăţeni, cât şi din interior, de către angajaţii lor. Evenimentul s-a dorit a fi un bilanţ al activităţii Televiziunii şi Radioului public la aproape un an de la schimbarea conducerilor celor două instituţii, a spus Teodora Stanciu, preşedintele AZIR. Moderatorul dezbaterii, Mircea Martin (GDS), a remarcat că, dacă la începutul anilor 90 am asistat la instituţionalizarea personalităţii, în sensul că foarte mulţi dintre noii conducători de instituţii publice au acoperit cu personalitatea lor activitatea acelor instituţii, în ultimii ani suntem martorii instituţionalizării partinităţii, prin care se manifestă intruziunea partidelor aflate la putere în serviciile publice.

Prezenţi la dezbatere, cei doi şefi ai Televiziunii şi Radioului public au trecut în revistă principalele probleme cu care se confruntă instituţiile pe care le conduc. Preşedintele-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Demeter András István, a anunţat că, în mandatul său, îşi propune nu doar creşterea audienţei, ci şi identificarea marilor probleme şi o soluţionare programatică a acestora, pentru ca instituţia să păstreze o legătură strânsă cu publicul. Din partea TVR, preşedintele-director general Alexandru Lăzescu a pus accentul pe modul în care societatea şi clasa politică se raportează la serviciile publice de media, remarcând că, în ultimul deceniu, niciun Consiliu de Administraţie al TVR nu şi-a dus până la capăt mandatul, din cauza factorului politic. Alexandru Lăzescu a enunţat cele trei mai provocări ale Televiziunii publice: credibilitatea scăzută a jurnalismului românesc; definirea şi găsirea locului serviciilor publice de radio şi TV în ansamblul media (de ce e nevoie de ele, ce fac ele în plus faţă de cele private); mutaţiile produse de noile tehnologii şi de felul în care comunicăm.

Din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului, Szász Attila a spus că presa din România este la fel de liberă pe cât de responsabilă este şi a militat pentru autoreglementare în cadrul instituţiilor media. Poetul şi jurnalistul Dinu Flămând a atras atenţia asupra „calului troian al audienţelor“, un criteriu creat iniţial ca instrument comercial, ajuns acum criteriu calitativ, în timp ce Călin Anastasiu (GDS) a replicat, spunând că audienţa este valabilă şi pentru serviciile publice de media, din perspectiva responsabilităţii pentru cheltuirea banului public. Fost preşedinte al Radioului, Andrei Dimitriu a fost de părere că e o eroare ca ratingul să direcţioneze strategia serviciilor publice de media, care ar trebui să aibă o identitate clară şi să promoveze valori autentice.

La final, Mircea Martin a făcut câteva sugestii pentru TVR, printre care reducerea reclamelor. În replică, Alexandru Lăzescu a spus că finanţarea TVR este deficitară, din cauză că taxa radio-TV nu a fost modificată de 10 ani şi că, dacă nu va creşte în următorul an, Televiziunea publică va fi în colaps: „Ca să tindem spre calitatea BBC, nu e suficient să primim mai mulţi bani, dar e una dintre condiţii“.

De Ziua Mondiala a Libertatii Presei ...

......... ne-am intalnit la GDS, noi, cea mai mare parte a membrilor AZIR si invitatii nostri, rugati sa se gandeasca si apoi sa ne vorbeasca despre:

"Romania - tema de cugetare. Oameni si institutii"

Asa ca, ieri, 3 mai, in incinta eleganta dar destinsa a GDS de pe Calea Victoriei s-au adunat o mana de oameni foarte importanti astazi in Romania. Vi-i amintesc pe cei cu numele cele mai rezonante: Alexandru Lazescu - Presedinte-Director General al Societatii Romane de Televiziune, Andras Istavan Demeter - Presedinte-Director General al Radiodifuziunii Romane, Andrei Dimitriu - Director al Filarmonicii Nationale George Enescu, Dinu Flamand - poet, traducator, jurnalist, Dorana Cosoveanu - critic de arta, jurnalisti, membrii CNA. Discutia a fost lansata de Teodora Stanciu (AZIR) si moderata de profesorul universitar Mircea Martin.

"Cine mai cugeta azi in Romania" ...

la

"Institutionalizarea personalitatii" si "Resurectia partinitatii: Partidul e (si azi, nota mea) in toate."

... au fost jaloanele pe care ni le-a trasat domnul Mircea Martin la inceputul discutiei. Sincer, mie, formula: "Partidul e in toate", mi-a cam dat fiori, caci, fiind copila pe vremea comunismului am sperat (o data, de mult) sa prind vremuri mai bune decat inaintasii mei. Iata insa, ca aceste 3 cuvinte, au cazut ca o sentinta, cel putin intre gandurile mele.

Domnul Lazescu a raspuns direct acestei intrebari. Am sa citez aproximativ din notitele facute (si pentru ca am gasit opinia dansului suficient de justa):

"Alegerile nu rezolva nimic, degeaba ne facem iluzii in legatura cu asta. Nu exista miracole. Nici "X", nici "Y", nici "Z" nu pot schimba tara de pe o zi pe alta. Acum 100 de ani Imperiul Britanic era departe de a fi o democratie si totusi functiona excelent pentru ca avea institutii performante. Belgia n-are guvern de 1 an de zile si functioneaza tot pentru ca institutiile acestui stat sunt bine formate ...". O privire practica in ograda fiecarei tari confirma acest lucru. Iar politizarea excesiva si inutila din ograda proprie a dat niste rezultate pe care le resimtim cu totii.

Intre atatia jurnalisti, discutia nu avea cum sa alunece si inspre factorii care au influentat schimbarile din mass media din ultimii 20 de ani: concurenta, inexistenta inainte de '89, criteriile comerciale, ratingul, aparitia retelelor de socializare, a blogurilor, fragmentarea programelor, si intr-un final, siguranta ca in cativa ani televiziunea se va transforma complet si radical intr-una hibrida si interactiva.

Directorul Radiodifuziunii Romane ne-a prezentat pe scurt institutia pe care o conduce cat si noua lumina care se aseaza pe multe din "bratele ei": Orchestra Radio, sala Radio si asa mai departe. S-au facut cateva comparatii cu posturi de radio din alte tari (Franta si Anglia in special), s-au invocat mult temutele ratinguri, in discutie intervenind Andrei Dimitriu (fost director al SRR) si Dinu Flamand - jurnalist RFI pentru multi ani de zile.

Confuzii, ratinguri, morale ...

Pe parcursul celor 2 ore si jumatate petrecute impreuna vorbitorii au adus in discutie cateva confuzii care se fac azi frecvent, atat in televiziunea si radioul public cat si in zona privata. Dinu Flamand a vorbit despre confuzia intre informatie si comunicarea informatiei, iar CNA-ul ne-a oferit analize proprii care releva faptul ca mai confundam printre altele interesul publicului cu interesul public si cu curiozitatea. Good point - as zice, cu oarecare temere ca voi fi taxata de iubitorii limbii romane ... Tot de la CNA am aflat ca, marea parte a massmedia n-a fost deloc interesata de concluziile unui raport care arata ca jurnalistii angajati ai companiilor private au ajuns sa se simta mai putin liberi decat cei angajati la stat. O concluzie trista, zic eu, gandindu-ma si la lipsa de interes pentru o asa constatare surprinzatoare si la faptul in sine.

Ratingurile, cateva cifre statistice oferite de un membru CNA, gustul publicului, morala, viitorul acestor institutii au monopolizat sfarsitul acestei dezbateri.

*

O sa fac o incheiere foarte personala acestei relatari de pe campul de bataie al parerilor si ideilor. Mi-au placut toate interventiile. Mi-am notat multe lucruri, pe altele le-am asezat frumos in sertarase in mintea proprie. Orele au trecut (prea) repede. Pe cand simteam ca discutia s-a pornit cu adevarat - mai ales o data cu interventiile domnului Andrei Dimitriu si a doamnei Cosoveanu - dezbaterea de fapt s-a incheiat. Am ramas cu dorinta de-a discuta "pe bune", cum ne-a sugerat in cuvinte mai frumoase domnul Dimitriu, despre situatia din aceste institutii publice in context concret romanesc. As fi vrut sa discutam de fapt despre oamenii care formeaza aceste institutii, asa cum a sugerat doamna Cosoveanu, despre calitatea lor, despre educatia lor. Despre felul in care personalul se recruteaza si apoi se promoveaza - adaug eu. Tare ma tem, si am aici cateva experiente si exemple edificatoare, stranse de prin peregrinajul meu prin lume, ca in spatele unui "bau-bau" modern cum este ratingul, sau cum sunt vanzarile de publicitate, se ascund cateodata neputinte personale, o educatie precara, o morala unduioasa, un spirit adormit, o curiozitate inexistenta, un "nepot" sau o "nepoata" (exact in sensul acela, nu taman pozitiv) o persoana care crede ca deontologia, morala si profesionalismul sunt fetele uitate ale unui sistem invechit. As fi vrut sa aud daca aceste institutii au o misiune clar conturata, o viziune formulata in cateva propozitii edificatoare. Un program care sa fie in continuarea acestora. As fi vrut sa aud daca acesti oameni cred ca schimbarea se poate face incepand cu noi, dintre noi.

Dar mai sunt multe intalniri de acum inainte. Pe data viitoare!

L.I.
v-a transmis din
campul de dezbateri al AZIR