Articol publicat in Revista 22 de Razvan Braileanu in urma dezbaterii organizate de AZIR pe 3 mai.
Provocări pentru serviciile publice de media
Dezbaterea de la GDS a fost organizată cu prilejul Zilei Mondiale a Libertăţii Presei şi face parte dintr-o serie de manifestări care îşi propune o analiză a principalelor instituţii publice şi a felului în care ele sunt văzute atât din exterior, de către cetăţeni, cât şi din interior, de către angajaţii lor. Evenimentul s-a dorit a fi un bilanţ al activităţii Televiziunii şi Radioului public la aproape un an de la schimbarea conducerilor celor două instituţii, a spus Teodora Stanciu, preşedintele AZIR. Moderatorul dezbaterii, Mircea Martin (GDS), a remarcat că, dacă la începutul anilor 90 am asistat la instituţionalizarea personalităţii, în sensul că foarte mulţi dintre noii conducători de instituţii publice au acoperit cu personalitatea lor activitatea acelor instituţii, în ultimii ani suntem martorii instituţionalizării partinităţii, prin care se manifestă intruziunea partidelor aflate la putere în serviciile publice.
Prezenţi la dezbatere, cei doi şefi ai Televiziunii şi Radioului public au trecut în revistă principalele probleme cu care se confruntă instituţiile pe care le conduc. Preşedintele-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Demeter András István, a anunţat că, în mandatul său, îşi propune nu doar creşterea audienţei, ci şi identificarea marilor probleme şi o soluţionare programatică a acestora, pentru ca instituţia să păstreze o legătură strânsă cu publicul. Din partea TVR, preşedintele-director general Alexandru Lăzescu a pus accentul pe modul în care societatea şi clasa politică se raportează la serviciile publice de media, remarcând că, în ultimul deceniu, niciun Consiliu de Administraţie al TVR nu şi-a dus până la capăt mandatul, din cauza factorului politic. Alexandru Lăzescu a enunţat cele trei mai provocări ale Televiziunii publice: credibilitatea scăzută a jurnalismului românesc; definirea şi găsirea locului serviciilor publice de radio şi TV în ansamblul media (de ce e nevoie de ele, ce fac ele în plus faţă de cele private); mutaţiile produse de noile tehnologii şi de felul în care comunicăm.
Din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului, Szász Attila a spus că presa din România este la fel de liberă pe cât de responsabilă este şi a militat pentru autoreglementare în cadrul instituţiilor media. Poetul şi jurnalistul Dinu Flămând a atras atenţia asupra „calului troian al audienţelor“, un criteriu creat iniţial ca instrument comercial, ajuns acum criteriu calitativ, în timp ce Călin Anastasiu (GDS) a replicat, spunând că audienţa este valabilă şi pentru serviciile publice de media, din perspectiva responsabilităţii pentru cheltuirea banului public. Fost preşedinte al Radioului, Andrei Dimitriu a fost de părere că e o eroare ca ratingul să direcţioneze strategia serviciilor publice de media, care ar trebui să aibă o identitate clară şi să promoveze valori autentice.
La final, Mircea Martin a făcut câteva sugestii pentru TVR, printre care reducerea reclamelor. În replică, Alexandru Lăzescu a spus că finanţarea TVR este deficitară, din cauză că taxa radio-TV nu a fost modificată de 10 ani şi că, dacă nu va creşte în următorul an, Televiziunea publică va fi în colaps: „Ca să tindem spre calitatea BBC, nu e suficient să primim mai mulţi bani, dar e una dintre condiţii“.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu