luni, 20 iunie 2011

Oameni si institutii, 15 iunie 2011, sediul GDS

“Cum faci cunoscuta o cultura mica, de care nu are nimeni nevoie si care vine dintr-o tara cu o imagine trista?”

Asa si-a inceput aseara la GDS, Horia Roman Patapievici prezentarea activitatii ICR-ului din ultimii ani si a echipei care a conceput si a dus la indeplinire miile de proiecte realizate incepand din 2005.

Formularea aceasta, prea putin flatanta pentru unele urechi simandicoase si hotarate sa aleaga din ce aud doar ce vor, cere mult curaj intr-o tara ca Romania, tulburata de un val fara precedent de certitudini estetice si culturale, mai degraba politizate decat apolitice, mai degraba limitate decat vizionare si care nu se vor a fi schimbate cu niciun pret. Sunt multi cei care se simt confortabil intr-o cultura oficiala si care tin la a fi reprezentati in continare de scheme conturate de Traian (sic) si Decebal, Miorita, Eminescu, Calusarii, Creanga, Caragiale si hai, Brancusi. Sunt clisee mostenite din vremuri neguroase, si da, unii se simt bine intre ele ...

„Te poti sincroniza cu trecutul? Nu.” – a fost raspunsul echipei ICR si primele strategii au pornit de aici. „Nu te poti sincroniza cu trecutul, intri in competitie doar in prezent.” O strategie eficienta trebuie sa tina cont de toate astea si in plus sa aleaga sa vorbeasca omenilor de azi., consumatorilor de cultura contemporani.

„whatever goes ...”

aceasta formulare doar aparent ambigua si generoasa cuprinde, intr-un fel atent selectionat, toate genurile promovate in ultimii ani prin aceasta institutie nationala cu multe antene in strainatate. Atunci cand filmul romanesc a captat atentia occidentului, anumite proiecte au promovat filmul romanesc; ochii strainilor s-au intors inspre moda romaneasca, creatorii de moda au fost sprijiniti sa iasa in afara cu creatiile lor; arta plastica a avut un moment bun – a primit spijinul sensibil si atent al ICR-ului. Cum? Prin miile de evenimente organizate de „antenele” ICR-ului incepand din 2005 incoace. Numai in ultimele 6 luni au avut loc 201 evenimente in 17 tari care au adunat 150 000 de „spectatori” de toate genurile. Pentru ca si-a propus ca lucrurile sa se intample „cat mai putin la sediu, cat mai mult afara” doar 27 % din evenimente s-au desfasurat in sediile ICR din intreaga lume. Tot in cadrul strategiei de promovare a culturii autohtone s-a hotarat ca cea mai buna metoda este participarea in asociatie sau in cooperare la organizarea evenimentelor culturale. Astfel, doar 19% au fost evenimente exclusiv organizate de ICR, restul fiind organizate in parteneriar cu institute culturale prestigioase din lume: Institutul Goethe, British Council, etc.

Decontaminare ideologica

Azi, cand totul se re-politizeaza cu o inversunare vecina cu ura si disperarea, demersul ICR de decontaminare ideiologica mi se pare cu atat mai pretios. Rezultatul, obtinut dupa 6 ani de eforturi constante: ICR-ul este perceput ca o institutie culturala – exact ce trebuie sa fie – si nu ca o unealta de promovare a unei idiologii sau a alteia

Des-oficializarea culturii

Avem o „cultura oficiala”? Aveam. E cea pe acre am pomenit-o la inceputul acesti relatari. Practic, era o vreme cand niciun eveniment romanesc organizat in afara tarii nu se putea imagina fara niste dansuri populare sau un mozaic Eminescu-Enescu-Caragiale. Si bineinteles, fotografii cu minunatele noastre plaiuri. Si totusi cultura noastra inseamna mult mai mult decat atat. Avem o cultura moderna, variata, in ton cu ritmul si trendul occidental. Era pacat sa nu ne prezentam asa, ochilor straini, exact asta a inteles ICR-ul si a facut tot posibilul pentru a ne prezenta asa cum suntem.

Programul TPS

O realitate ingrijoratoare cu care s-a confruntat noua echipa ICR in 2005 – cand si-au inceput mandatul – a fost disparitia lenta dar sigura (si ireversibila daca nu era contracarata la timp) a traducatorilor din limba romana.

„These translations aren’t readable.”

In ultimii ani 103 persoane au intrat in acest program - TPS (de formare a traducatorilor) – si, foarte important, 259 de carti au fost traduse, dintre care 43 in engleza, 29 in franceza, 27 in bulgara, 17 in italiana, 12 in maghiara, 7 in suedeza, 3 in olandeza, 2 in slovena, 1 in turca, 1 in sarba, s.a.m.d.

Concluzii

Foarte putine din aceste succese ale ICR-ului au fost reflectate in mass-media romaneasca. Suntem mai degraba obisnuiti cu campanii negative, anti-persoane/persoana, cu politizarea opiniilor despre, cu relatari trunchiate si scoase din context. ICR-ul are o imagine excelenta in strainatate (reflectata si in participarea si mandatul prezidential detinut in EUNIC) si un cel putin acoperita de mister in tara, dar cum misterul poate ascunde atat realitati negative cat si pozitive, el e intretinut cu buna-stiinta de unii, tocmai pentru a se putea spune orice si oricand despre activitatea ICR.

Organizator: AZIR Romania

Gazda: GDS

Tema: Oameni si institutii

Participanti: Teodora Stanciu, Doina Jela, Oana Stefanescu, Marina Baconsky, Laura Ilica (AZIR), Horia Roman Patapievici, Tania Radu, Magda Carneci (ICR), Andrei Oisteanu, Radu Filipescu (GDS), Sanziana Dragos (MAE) si Gabriela Adamesteanu, Dan Perjovschi

Un comentariu:

Iasi spunea...

Buna ziua
Imi cer scuze ca va deranjez insa va scriu pentru a va propune sa facem un schimb de linkuri. (daca sunteti de acord la mine titlul este Bancuri iar linkul http://bancuri.iasi365.com)
Daca doriti sa facem schimbul doresc sa-mi spuneti titlul linkului dumneavoastra( adresa mea de mail este corcosan@yahoo.com).
O zi buna va doresc